Stresul nu este propriu-zis o boala, ci o stare de tensiune, determinata de suprasolicitarea organismului in procesul de adaptare la efectul agresiv, daunator sau nociv al unor factori din mediul de viata.

Cu toate schimbarile defavorabile ale mediului, deci cu toti factorii stresanti, vietuitoarele isi pot mentine un oarecare timp echilibrul lor interior.
Aceasta stare de echilibru se numeste homeostaza. Echilibrul interior este in functie de relatiile organismului cu mediul ambiant.
Porumbeii sunt supusi din mediul-exterior influentei unor factori excitanti, la care pot face fata pana la un grad de intensitate. Procesele de aparare ale organismului au loc pe baza hormonala.
Factorii stresanti pot avea caracter fizic, chimic sau psihic. Numarul lor este mare, dar trebuie mentionat ca frigul, caldura, emotiile, traumatismele, intarcarea, transportul la expozitii, supraaglomerarea in adaposturi, in mijloace de transport; sunt factori stresanti importanti.
In urma actiunii acestora apare intai o stare de alarma, cand organismul incearca sa echilibreze efectul actiunii, mobilizandu-si cu mari eforturi rezervele sale de energie. A dona faza este de lupta, de rezistenta activa a a organismului, cand insa in cazul unei solicitari mai mari scade productia de hormoni. Daca factorii stresanti sunt mari si indelungati, atunci in cea de-a treia faza apare starea de oboseala, de epuizare a organismului. In acest caz nu mai are loc producerea hormonilor, mecanismul de aparare inceteaza si apar tulburari de metabolism grave, care uneori duc chiar la moarte.
Ca urmare a aparitiei stresului (datorita schimbarii conditiilor de viata), proportia de glicogen din sange scade vertiginos, putand apare maladii diverse, a caror germeni existau in stare latenta in organism.
Pentru prevenirea aparitiei stresului, vom cauta sa asiguram conditii de existenta cat mai naturale porumbeilor, evitand supraaglomerarea adapos-turilor, asigurind o furajare completa, echilibrata si suficienta, vitamine si saruri minerale, ferindu-i de antremamente de zbor epuizante, de schimburi bruste si radicale in condijiile de mediu etc.

Factorii stresanti asezati “pe grupe” in ordinea gravitatii lor: (Desigur, nu se poate delimita cu precizie diferenta in gravitatea acestor factori, care depinde si de influenta diferitelor situatii sau stari.)
Grupa 1:
* vaccinarea
* ranire
* mutare, transport
* paraziti
* intoxicatie
* alimentatie insuficienta
* boala
Grupa 2:
* lipsa apei de baut
* tineri si maturi tinuti impreuna
* suprasolicitarea la zbor
* umezeala in adapost
* aglomeratie
* lipsa ventilatiei
Grupa 3:
* curent
* microclima necorespunzatoare in adapost
* substante toxice
* locuri de odihna insuficiente

In concluzie, pentru a feri porumbeii nostri de boli, trebuie sa luam masurile adecvate “non-stresarii” pentru mentinerea perfecta a starii lor de sanatate. Masurile care trebuie luate sunt:
* Asigurarea unui adapost corespunzator, suficient de spatios pentru a facilita miscarea porumbeilor. Deci, sa nu fie aglomerat peste normal, sa fie lipsit de praf, de umiditate, curenti, dar sa fie aerat, linistit, luminos si cu temperatura corespunzatoare.
* Accesul in aer liber, sau in cazul cand aceasta nu este posibil, voliera are un rol insemnat. Printre factorii terapeutici naturali soarele este unul din cei mai puternici. Soarele este un bun tonic natural, prin intermediul caruia provitamina se transforma in vitamina D, iar calciul este bine fixat in organism, Soarele mai are ca efect inmultirea globulelor rosii, imbunatirea schimburilor minerale, o stare de buna dispozitie si de linistire a sistemului nervos.
* Alimentatia sa fie completa si sa contina toate principiile nutritive
de care are nevoie organismul porumbeilor in diferitele perioade ale anului.
* Sa se pastreze o curatenie permanenta, facuta zilnic si o curatenie generala urmata de dezinfectie, facuta saptamanala.
* La selectia porumbeilor facuta dupa caracterele morfologice si in baza aptitudinilor de zbor, sa se tina seama si de vitalitatea de rezistenta fata de boli, daca oua regulat, cum eclozioneaza puii, cum isi ingrijesc puii, cum naparlesc, daca se maturizeaza cu intirziere etc.
* Sa se organizeze carantina porumbeilor adusi din alte crescatorii, facandu-se examenele de laborator necesare.
* La aparijia bolilor, sa se izoleze bolnavii, asigurandu-se medicatia adecvata prescrisa de medic.
* Sa se asigure cu regularitate, o data sau de doua ori pe saptamina baia porumbeilor.
* Sa nu fie supusi la eforturi exagerate la zboruri, la cresterea puilor, la expozitii etc.

Autor: Feliciu Bonatiu